Pe vremea mea distractiile erau numarate pe degetele de la o mana: papusa, povestile nemuritoare, prietenii,  Teatrul Radiofonic pentru Copii si desenele animate - 10 minute/zi. De aceea, povestile erau la mare pret! Ati ghicit ce varsta am, nu? Imi amintesc perfect primele emotii legate de basmele copilariei. Aveam vreo 3 ani cand ascultam cu sufletul la gura peripetiile baietelului care s-a-ncumetat sa ... [mai mult]

  Trec pe langa geamul deschis si incerc sa deslusesc cum suna rotile masinilor pe asfaltul soselei. Sunetul e normal. Nu. Rotile nu pliciuiesc asfaltul. Insemna ca acesta e uscat. Nu ploua. Ce bine! E inca intuneric, noaptea nu se mai da dusa atat de usor. Doar in blocul de vis-a- vis s-au aprins timid cateva lumini. Le etajul 7, in bucataria unei garsoniere cat o cutie de chibrit, o femeie somnoroasa fierbe deja cafeaua. Imi imaginez ca la ea e cald si bine si miroase a cafea ... [mai mult]

  In zilele care au urmat tristului eveniment, mass media a facut cunoscute, pe toate caile posibile, principiile de viata ale celui mai mare manager al ultimului secol: Steve Jobs. Avem inca multe de invatat de la genialul om. De-a lungul acestor zile , un lucru din discursul sau mi s-a infipt in creier adanc: orice situatie are o parte buna si una rea (poate). Incearca intotdeauna sa vezi partea buna a lucrurilor, ... [mai mult]

                       Asa l-a numit Dragos pe intaiul sau Dascal. Madame, asa cum au alintat-o si o alinta si azi generatii intregi de elevi, l-a primit intr-o zi de primavara in grupa celor mici. Avea 3 ani si jumatate si avea nevoie de un mouchoir. Madame trebuia sa vada daca face fata conditiilor: daca asculta, daca e receptiv, daca poate sta fara parinti ... [mai mult]

  Stiu, esti adult si crezi ca ai starni zambete daca ai spune adevarul: ca ti-e dor de fascinanta lume a povestilor. Asa ca, iti deghizezi dorinta, iti iei de manuta copilul si o porniti catre Palatul Copiilor (in Foaierul Copiilor) ori sambata, ori duminica. Sau si-si, daca prima zi a fost prea scurta. Printi si zane, magicieni si capcauni va asteapta de dimineata, de la 10, pana mai spre seara, cand se intuneca. Primul targ de carte pentru copii Tic-Toc isi deschide larg ... [mai mult]

  Luni, un titlu mi-a atras atentia: s-au inventat cartile cu sunet. "Ca sa vezi! O carte cu sonor… Teatru radiofonic? O "piesa" pe care o asculti in intersectie, la Romana, asteptand sa se schimbe stopul sau in timp ce toci patrunjelul. O fi o economie de timp, nu zic ba. Dar... beletristica? Poate pentru o carte de specialitate sau pentru una de dezvoltare personala ar mai merge, desi parca nici asa… zau, ma lasa rece!"mi-am ... [mai mult]

 Daca ati avut vreodata "sindromul paginii albe", ma veti intelege. Azi dimineata, prinsa intre a scrie articolul si a face o vizita in sanul muribundului sistem al sanatatii, oscilam. Sa scriu acum sau mai tarziu? Aceasta era intrebarea. "Scrie despre cevaaaa." imi soptea prietena mea, vocea interioara. "Sa scriu, sa scriu… dar despre ce sa scriu? Sa scriu acum sau cand revin de la doctor? Precis voi fi avand inca o poveste de spus." Asa a fost. Si cum aveam un ... [mai mult]

  "Mama, plec maine la munte cu Dan! Am nevoie de niste bani." A venit scurt si febril anuntul. Prin minte mi-a trecut ca fulgerul imaginea copilului bosumflat protapit in mijlocul cararii, cu bratele stranse la piept, bombanind incruntat: "Eu nu mai merg. Ce prostie, sa mergi asa… ore intregi, in loc sa stai sa te joci cu copiii." Si mi-am amintit si de rugamintea mea de-atunci "Doamne, fa in asa fel incat copilul asta sa nu mosteneasca de la taica-su pasiunea ... [mai mult]

  Sa nu ne imbatam cu cuvinte: listele literare sunt, intr-un fel, obscene. Literatura nu poate fi cuantificata, iar listele ar trebui lasate pentru meniuri si excursiile la supermarket. Da, listele sunt rusinoase, dar si irezistibile. Dar haideti sa ne jucam un pic: ultima batalie data intre autori, o transgresare a genurilor (fictiune, jurnal, poezie), chiar si a stilurilor (modern, clasic). Rezultatul poate fi interesant.   In plus, este un fel de joc de societate ... [mai mult]

 Omul contemporan face alergie la cuvantul "porunca". Sensul acestui cuvant includea o autoritate superioara ce pretindea ascultare neconditionata. Increderea era absolut necesara. Discipolului sau ucenicului de altadata nu-i treceau prin minte, cu atata usurinta,  ganduri de genul: "Sunt manipulat; nu-i pasa de mine; isi bate joc; ii convine sa ma umileasca; profita si se distreaza pe seama mea". Cand Parintele spiritual era autentic, orice joc neserios era exclus. Incercarile ... [mai mult]

 Buddha a spus o pilda care se potriveste perfect starii actuale a societatii. Odata, traia un om bogat care avea cativa copii. Intr-o zi, cand era plecat, i-a luat foc casa dar copii au ramas inauntru, absorbiti de joc. Revenind acasa, omul le spune copiilor sa iasa repede afara din cladirea incendiata. Copiii insa nu il asculta. Atunci tatal le spune: "Am aici o multime de jucarii minunate, veniti sa le luati!". Abia atunci copiii ii aud glasul si ies afara din casa in flacari, salvandu-si ... [mai mult]