Trec pe langa geamul deschis si incerc sa deslusesc cum suna rotile masinilor pe asfaltul soselei. Sunetul e normal. Nu. Rotile nu pliciuiesc asfaltul. Insemna ca acesta e uscat. Nu ploua. Ce bine! E inca intuneric, noaptea nu se mai da dusa atat de usor. Doar in blocul de vis-a- vis s-au aprins timid cateva lumini. Le etajul 7, in bucataria unei garsoniere cat o cutie de chibrit, o femeie somnoroasa fierbe deja cafeaua. Imi imaginez ca la ea e cald si bine si miroase a cafea ... [mai mult]
Stau cuminti in lumina reflectoarelor de magazin. Asteptand. Sa te incite, sa te incante, sa iti demonstreze ca nu sunt cu nimic mai prejos decat vecinele de raft. Sunt modeste ca pret, cu si de bun simt ca atitudine. Pe ele sta scris "made in Romania", inauntru poarta cu mandrie munca catorva sute de concetateni. Nu au nimic ostentativ, doar o istorie de peste un secol de existenta, de cercetari, de transformari. Toate adunate cu grija ca sa-ti fie tie pe plac. In schimb, nu cer decat ... [mai mult]
Craciunul este una din cele mai indragite sarbatori ale romanilor, iar celebrarea lui este legata de multe traditii si superstitii mostenite din strabuni. Iata cateva din cele mai cunoscute superstitii romanesti legate de minunata sarbatoare a Craciunului: Spalarea trupului in ziua de Craciun inseamna ca vei fi curata tot timpul anului care urmeaza, iar trupul tau va fi ferit de boli de piele, de pete sau de bube pana la sarbatoarea urmatoare. In apa in care te scalzi ... [mai mult]
Pe 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii. La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele ... [mai mult]
Va mai aduceti aminte de baba cea rea si urata din snoavele si povestile copilariei? Era o faptura hada, ursuza si grozava care nu avea altceva mai bun de facut decat sa-si imprastie veninul si blestematiile la tot pasul. Plasmuire a imaginarului colectiv popular, se intrupa intr-un personaj negativ de care eroii si eroinele miturilor transformate, odata cu trecerea mileniilor, in basme trebuiau sa se fereasca cu orice pret. Ei bine, adevarul despre natura, identitatea si simbolismul babelor ... [mai mult]
Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara. In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de ... [mai mult]
Sarbatori fericite, lumii! Sentimentul dominant pe care il trezeste Craciunul este "UIMIREA; "Si Cuvantul s-a facut trup si a locuit in noi!". "Lucruri mari a facut Dumnezeu pentru noi!'". La inceputul timpului, Dumnezeu a rupt tacerea si intunericul nimicului si a creat universul, a creat toate in mod minunat, "mirabiliter creasti"; prin intruparea si nasterea Sa, Fiul lui Dumnezeu ne-a refacut in mod mai minunat "mirabilius reformasti". Adica la creatiune, Dumnezeu a ... [mai mult]
Cand cocosul vesteste miezul noptii, spre Ajun, gospodinele se scoala ca sa moaie turtele. Clitul de turte se scoboara de la locul de unde fusese pus ca sa se usuce si sa fie ferit de ochii si manile copiilor, se iau cate 3 - 4 turte, se rup in doua ori in patru bucati si se moaie intr-o apa calduta in care s-a topit zahar si apoi se aseaza pe fundul unei farfurii. Peste acest strat de turte se presara zahar pisat, amestecat cu miez de nuca, asemenea pisat, sau numai jolfa, julfa, jofa ... [mai mult]
Distanta de numai sase zile care separa Santandreiul de Sannicoara a favorizat o vie circulatie a motivelor si practicilor rituale. Santandreiul este plasat intr-un timp sumbru, invaluit de spiritele malefice care devin extrem de violente in "Noaptea Strigoilor". Puterea fortelor potrivnice incepe sa scada dupa miezul noptii, la cantatul cocosilor. Lumea ce parea ca merge spre prabusire este salvata insa in fiecare an de Sannicoara, personaj mitologic ... [mai mult]
Santandrei
by ***
Santandrei Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei. El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei. El trebuie sa se fi bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a inlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. ... [mai mult]
Ajunul zilei Sfantului Andrei este considerat unul dintre cele mai frumoase momente de peste an. Granita dintre vazute si nevazute se sterge, lumea buna si cea ratacita se intalnesc, iar lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor". Acesta este si motivul pentru care fetele trebuie sa aiba la ele o bucata de usturoi, iar casele ... [mai mult]