Eram printr-a VII-a, varsta  la care orice martisor primit in dar de la un coleg de clasa era motiv de mandrie si emotie (chicoteli, rasete infundate sau prilej de ochiade sagalnice). Primeam destule fiindca eram “fata buna” (imi faceam regulat temele si colegii stiau ca la mine pot gasi oricand o rezolvare) si simpatica (asa sunt persoanele rubiconde!). Nu purtam decat unul insa! Cel care imi placea cel mai mult sau pe cel care venea de la…el. Atat! Mi se parea ... [mai mult]

 Aproape ca te miri de ce Dumnezeu nu ne trazneste pe toti dintr-o data. Mai ca nu-ti vine sa crezi cata incredere ne acorda. Rai si buni, toti in aceeasi galeata! Pana la sfarsitul sfarsitului… Apoi iti aduci aminte de copilul care doarme in camera de alaturi si te gandesti ca poate asta e motivul pentru care inca mai respiram pe acest pamant. Daca Dumnezeu nu ne-ar vedea ca pe niste copii nestiutori, oare ce s-ar alege de noi? Dupa Socrate, tot raul vine din nestiinta, din ... [mai mult]

 Am visat un om caruia i s-a aratat Dumnezeu. I-a spus sa-L vesteasca lumii intregi, omul s-a supus, dar imediat si-a dat seama ca Domnul il facuse mut, surd si orb. Nu mai stiu ce a facut omul apoi sau ce a inteles el din asta, stiu doar ca inainte sa ma trezesc  i-am presimtit marea indoiala. Un pacatos ca toti ceilalti, un talhar plictisit de viata si mizerie, obisnuit sa vada, sa auda si sa spuna, il vede, iata, pe Dumnezeu! Vesteste-L, daca mai poti, mutule! Ceva din toata treaba ... [mai mult]

  Dupa nebunia fiecarei zile urmeaza "linistea patriarhala" a unei seri in familie. Aflam cum a decurs ziua fiecaruia, ce s-a mai intamplat pe la facultate, ca mai trebuie bani pentru o macheta, ca a intrat prima de Craciun pe card… Intre timp, consumatorii de "Vrei sa fii milionar?" (cine nu vrea!) stau cu ochii lipiti de ecranul televizorului si urmaresc incordat evolutiile norocosilor care au putut trece de furcile caudine ale pacatosului sistem de ... [mai mult]

  O data la doua saptamani, in weekend, primesc telefon de la verisoara mea, Mimi, stabilita de cateva decenii la Paris. Si ea si sotul ei - oameni seriosi, cu slujbe stabile, care nu au de-a face cu valul de antipatie starnit de Sarcozy. Legatura, rupta cativa ani buni, s-a reinnodat acum si bucuria regasirii ne face sa sporavaim cu jumatatile de ora la fiecare telefon. Suna ea, ca e weekend si poate vorbi cu toti cei dragi de-acasa. "Ce faceti? Ati inceput pregatirile pentru ... [mai mult]

 "Au mai ramas doar cateva conserve de fasole si bulion. Restul a ars. Pompierii au ajuns la fata locului doar cand totul era cenusa si scrum. Poate ca asa vrut Dumnezeu, care a lasat ceata deasa si grea sa acopere drumurile si vaile." La asta se gandesc acum copiii din Valea Screzii aflati la grea cumpana. In zorii zilei de marti, 13 decembrie, unul din ceasurile rele ale zilei a facut ca incediul devastator sa mistuie cu flacari furibunde cladirile din apropierea dormitoarelor ... [mai mult]

  In care apar mame de baieti si mame de fete Acum vreo cateva seri rascoleam printre hartii. Peste ce dau? "Dilema Mosului", un text scris cu ceva ani in urma. Zambesc si rememorez agitatia prietenei mele in timp ce-mi relata aprins evenimentele-motiv de poveste. In anul acela toamna fuse ploioasa si friguroasa... Copiii erau parca printr-a X-a. «Primesc un telefon de la diriginta. Cu multa diplomatie sunt invitata la o discutie ce se anunta cam neplacuta. Joi. ... [mai mult]

  Henri Coanda. Toata lumea il cunoaste pentru inventia avionului cu reactie si a efectului Coanda . Laureat al premiului Nobel si proiectant al farfuriei zburatoare Henry Coanda a fost un visator. Un vizionar! Un deschizator de drumuri. Pe pamant, in aer si in apa... Oare cati stiu ca ultimii ani de viata si i-a dedicat gasirii elixirului tineretii fara ... [mai mult]

  Cred ca nu e om de pe Pamant care sa nu fi auzit acest cantec. Ei, stiu ca nu-i chiar asa, dar trebuie sa recunoastem, a facut ceva valuri… Poate chiar un tsunami mai mititel? Refrenul "Dragostei din tei" era la un moment dat pe buzele tuturor. Un inedit ambasador al Limbii Romane, spune-se. Din Brazilia super saturata de sambe si pana in Japonia super traditionalista, tot pamanteanul ... [mai mult]

  Stiti? Am stat si m-am gandit bine… Doina, o buna prietena de-a mea stabilita de vreo 10 ani in zona Montrealului si fidel cititor al meu, ma atentioneza cu finete ca articolele din ultima vreme tind sa se transforme intr-un fel de "Cantare a Romaniei". "Cantarea Romaniei"… De conotatia negativa capatata in regimul Ceausescu n-o mai poate scapa nimeni. Astea erau vremurile. Dar… Cat de rau e sa-ti "canti" pamantul pe care te-ai nascut? ... [mai mult]

  Pe vremea mea distractiile erau numarate pe degetele de la o mana: papusa, povestile nemuritoare, prietenii,  Teatrul Radiofonic pentru Copii si desenele animate - 10 minute/zi. De aceea, povestile erau la mare pret! Ati ghicit ce varsta am, nu? Imi amintesc perfect primele emotii legate de basmele copilariei. Aveam vreo 3 ani cand ascultam cu sufletul la gura peripetiile baietelului care s-a-ncumetat sa ... [mai mult]