Asa l-a numit Dragos pe intaiul sau Dascal. Madame, asa cum au alintat-o si o alinta si azi generatii intregi de elevi, l-a primit intr-o zi de primavara in grupa celor mici. Avea 3 ani si jumatate si avea nevoie de un mouchoir. Madame trebuia sa vada daca face fata conditiilor: daca asculta, daca e receptiv, daca poate sta fara parinti ... [mai mult]

  Stiu, esti adult si crezi ca ai starni zambete daca ai spune adevarul: ca ti-e dor de fascinanta lume a povestilor. Asa ca, iti deghizezi dorinta, iti iei de manuta copilul si o porniti catre Palatul Copiilor (in Foaierul Copiilor) ori sambata, ori duminica. Sau si-si, daca prima zi a fost prea scurta. Printi si zane, magicieni si capcauni va asteapta de dimineata, de la 10, pana mai spre seara, cand se intuneca. Primul targ de carte pentru copii Tic-Toc isi deschide larg ... [mai mult]

  Luni, un titlu mi-a atras atentia: s-au inventat cartile cu sunet. "Ca sa vezi! O carte cu sonor… Teatru radiofonic? O "piesa" pe care o asculti in intersectie, la Romana, asteptand sa se schimbe stopul sau in timp ce toci patrunjelul. O fi o economie de timp, nu zic ba. Dar... beletristica? Poate pentru o carte de specialitate sau pentru una de dezvoltare personala ar mai merge, desi parca nici asa… zau, ma lasa rece!"mi-am ... [mai mult]

  Sfarsit de august torid. Inceput de zi caniculara. Ies pe balcon sa admir rasaritul. Desculta. Ca sa simt racoarea pietrei. Dar piatra , tradatoarea, pastreaza ceva din cele  treizeci si ceva de grade de ieri. Soarele, abia trezit, isi desface manunchiul de raze si le arunca peste tot. La ora asta din an soseaua este goala! Cativa pescarusi se rotesc bezmetic in inaltimi. Sfasaie linistea diminetii cu tipatul lor ascutit. Si-or cauta marea... Ma culcusesc in sezlong  ... [mai mult]

 Merg rar, dar cu multa placere in casa lor. Stiu ca acolo gasesc gazde spirituale, iubitoare de frumos, mult bun gust si acel je ne sais quoi pe care abia astept de fiecare data sa-l descifrez. Despre vizita in crama din beci, unde racoarea te face sa uiti de arsita de-afara, iar licoarea parfumata si perfida te face sa depeni amintiri, nici nu mai vorbesc. Iata-ma din nou in vila lor cu ... [mai mult]

 Sau un altfel de roman Fascinat de frumoasa romanca a gandit un plan. Sa mearga in tara ei. Sa-i cunoasca radacinile, neamul. Sa intemeieze o famile, sa aibe prunci sanatosi, sa ridice o casa, sa sape o fantana, sa sadeasca o livada. Totul pe un pamant nou. N-a fost sa fie. Romanca l-a parasit si s-a intors la Londra. El a ramas in tinutul muresean. Idicel Sat, nu Padure, de la Dealul Merilor - Apple Hill. "Eu la pamantul acesta am pus radacinile ... [mai mult]

  E in fata mea. Pasul ferm si fuleul avantat ma fac sa cred  ca se grabeste catre parcare. Cu siguranta o masina super o asteapta. Cu sau fara sofer. 1,80, 90-60-90, stilul Jennifer Lopez. Tocurile ca niste stilete impung agresiv asfaltul lui Vanghelie. Geanta de firma atarna de brat. In mana cealalta poarta o servieta cocheta. Mai, sa fie! Vorbeste la telefon. Ciudat. Desi ma asteptam la altceva, vocea ei este usor voalata, misterioasa. Invaluita in penumbra palariei ... [mai mult]

  La un moment dat al carierei mele de copywriter am avut de promovat un sapun natural avand in compozitia sa un ingredient special. Ca de fiecare data cand scriu, am inceput prin a face cunostinta cu produsul propriu-zis: sapunul natural. Am citit, m-am documentat. Am experimentat o groaza de sapunuri (aveam motive intemeiate!) care mai de care mai exotice: cu miere, cu lamaita, cu Shungit, cafea si cate si mai cate. Am ... [mai mult]

  Ratacesc agale printre tarabele acoperite de umbrele ineficiente. Soarele arde necrutator.  Din difuzoare cu voce ragusita, timbrul inconfundabil al lui Cristian Vasile se revarsa onctuos: "Minte-ma si spune-mi vorbe dragi! Cuvinte dulci in nopti cu cerul de smarald!" Tangoul celebru deschide poarta timpului. Ma grabesc sa intru… o lume draga dintotdeauna ... [mai mult]

  "Mama, plec maine la munte cu Dan! Am nevoie de niste bani." A venit scurt si febril anuntul. Prin minte mi-a trecut ca fulgerul imaginea copilului bosumflat protapit in mijlocul cararii, cu bratele stranse la piept, bombanind incruntat: "Eu nu mai merg. Ce prostie, sa mergi asa… ore intregi, in loc sa stai sa te joci cu copiii." Si mi-am amintit si de rugamintea mea de-atunci "Doamne, fa in asa fel incat copilul asta sa nu mosteneasca de la taica-su pasiunea ... [mai mult]

  Ziarele titreaza: „Sfarsitul capsuniadei”. „Familie de romani impuscata de un austriac”. Acesta se simtea amenintat de vecini, mai ales de catre romani. Nu. Nu ii cunostea. Stia doar ca sunt romani. Ubi bene, ibi patria? Doar atat? In urma cu vreun an a venit la mine una dintre cele mai tinere angajate ale editurii cu o propunere care m-a uimit si m-a onorat in acelasi timp. Am uitat sa va spun ca fac ... [mai mult]