Puterea este unul din ingredientele indispensabile cocktail-ului care este viata noastra de fiecare zi. Departe de a fi buna sau rea, ea este cu siguranta necesara. Altfel spus, senzatia de a nu exercita nici un fel de influenta asupra celor din jur sau asupra evenimentelor este, pentru cei mai multi, insuportabila. Si, viceversa, cel ce se bucura de o oarecare putere, se simte foarte confortabil in aceasta postura. In concluzie, este perfecta fraza unui om politic: "Puterea te ... [mai mult]

  De vreo cateva zile aud tot felul de talk-show-uri pe diverse canale de televiziune. Niste domni foarte seriosi si nervosi ne explica de ce si cum e criza - nu in continuare, ci parca mai rau decat pana acum. Abia se mai asezasera un pic lucrurile... A fost o iluzie, spun ei. De asezat, nu s-a asezat nimic. Iar finalitatea acestei perioade nefericite este undeva departe, ca si luminita de la capatul tunelului. Departe-departe, dar pana acum ne-au cam lasat sa ne ... [mai mult]

  Este ora somnului de amiaza. Taisia evident nu vrea sa doarma. Negociem indelung pana sa ajunga in pat. Dar victoria nu este inca a mea. Desi are ochii mici, mici, este foarte hotarata ca nu ii este somn. Atat de hotarata incat sta pe burta cu capul in maini, preventiv, ca sa nu ii cada zulufii pe perna. Incerc sa o conving sa schimbe pozitia si apeleaza la arma ei suprema... incepe sa planga. ... [mai mult]

  Daca as deschide vreodata o afacere atunci aceasta ar fi o ciocolaterie cu ciocolata adevarata. Nu ma pricep sa fac ciocolata dar pot invata, important este ca ma pasioneaza si am o senzatie de deja-vu cand ma gandesc la ciocolaterie. Da, inca nu va pot invita la ciocolateria mea dar pot sa va vorbesc despre ea. Vitrine mari care ofera privirilor ... [mai mult]

  Ma intorc acasa. Pe drumul dinspre metrou - tarabe cu carti. Ma intreb ce ar putea insemna o asemenea afacere pentru patron si pentru angajatul lui. Vanzatoarea - linistita, fara target de vanzari, fara planuri de marketing, fara teste de preturi, fara situatii lunare. Nu iti trebuie scoala multa pentru asta. Mi-a castigat instantaneu respectul privind gramada de carti aranjata... de-a valma, in trepte succesive. ... [mai mult]

  A trecut vremea dudelor. De cand au inceput sa se coaca, ma gandesc sa nu le ratez. Cand eram copil, puneam o folie de plastic imensa sub dudul batran din curtea bunicii, iar mama batea crengile. Habar n-am penru ce licoare se-ntampla asta, dar - pe langa asezatul porumbului in patul si adunatul strugurilor - era si acesta un eveniment de care acum mi-amintesc cu placere. Somaj tehnic: ajutor in vremuri de ... [mai mult]

  E 05.58. Acasa e cu 7 ore mai mult. Cum s-ar spune, soarele pe care voi l-ati vazut rasarind printre blocurile din Militari sau Titan a ajuns, pana la urma, si la noi. Totul ajunge mai greu in SUA. Mai ales ca trebuie sa stea 2-3 ore la Immigration Desk, pe orice aeroport international... "How are you doing, sir?". "I'm very tired, to be honest...". Omul de la controlul pasapoartelor ma scaneaza rapid. De sus pana jos. Se uita la mine precum se ... [mai mult]

  In cartea "Ceea ce nimeni nu iti spune atunci cand vrei sa incepi o afacere", scriitoarea americana Jan Norman intervieveaza peste 100 de intreprinzatori care povestesc ce surprize au avut in primul lor an de antreprenoriat. "Surprize" este, de fapt, un eufemism pentru "esecuri". Toti intreprinzatorii respectivi s-au confruntat cu esecuri in anumite aspecte ale afacerilor lor. Si, probabil, o intreaga carte s-ar putea scrie pe tema: "Ce as fi facut diferit daca as fi ... [mai mult]

  In urma cu 2 zile, fix inainte de culcare, Victor - fiul meu cel mare - si-a adus aminte de tema la religie: de decupat si de lipit conturul pentru o cutiuta a faptelor bune si a faptelor rele. Nu s-a culcat pana nu a scris pe cate un biletel : "I-am prins mana lui Tudor cu usa" si "Mi-am facut tema frumos la romana". Eram foarte multumita ca e o atmosfera calma, numai buna de odihna, cand Victor, din senin, mi-a spus: ... [mai mult]

  Este saptamana de dinaintea Rusaliilor. Mare bucurie pe noi. Joi ne duce bunicul la Mosi. Cumparam strachini si ulcele frumos smaltuite. Mai cumpara pentru noi si jucarii de lut si de lemn. Dar cel mai mult ne bucuram de turta dulce cu fel si fel de forme si de gainusele din zahar colorat cocotate in varful cate unui betisor invelit in ... [mai mult]

  Bucurestiul este un musuroi de termite care tropaie non-stop in cautarea hranei. Nu esti de acord cu definitia mea? Este dreptul tau. Posteaza un comentariu. Eu raman la parerea ca acest oras ne mananca de vii. Pe toti. Am vazut niste termite pe National Geographic din calea carora se mutau, la propriu, satele. Ei bine, aceste termite suntem noi. Din cand in cand, in furnicarul in care nu mai stii cine esti, ce vrei si, mai ales, de ce existi, apare, din senin, ceva neobisnuit. Cum ... [mai mult]