Tags: hans christian andersen, povesti, basme, ziua internationala a cartii pentru copii
Hans Christian Andersen, nascut pe 2 aprilie 1805, in orasul Odense din Danemarca, este renumit pentru basmele literare care picura incantare in ochii tuturor celor care vor sa se lase vrajiti de lumea fantastica. Devenita realitate prin mestesugul celui care nu a fost doar povestitor, ci si dramaturg, romancier, poet, autor de jurnale de calatorie, precum si al catorva autobiografii.
Ziua nasterii sale este celebrata drept Ziua Internationala a Cartii pentru Copii.
Toti am fost copii si... mai suntem inca. Putem retrai oricand magia momentelor unui basm inspirat de pana inzestrata a lui Andersen. Nu trebuie decat sa dam la o parte panza transparenta a timpului ce acopera ecranul cu amintiri legate de eroii nascociti prin iscusinta unui scriitor a carui viata, dupa propriile spuse, este ornamentata dupa modelul "Ratusca cea urata".
Fie gustand alaturi de propriii copii emotiile starnite de personajele vii, care le umplu ochii de incantare, emotie sau uimire. Fie, foarte simplu, strigand doar o data, e suficient, copilul interior, martorul unor vechi intamplari cu printese sau broscute, zane sau sirene, imparati sau soldatei...
Usile unei porti prinse cu lacatul ruginit al vremii se deschid si, pentru o clipa, lumea basmului are aripile atemporale menite sa zboare dincolo de limitele impuse de vreo coordonata.
Sa ne amintim... de "Povesti spuse pentru Copii", prima carte, aparuta in 1835, in care Hans Christian Andersen a inclus povestile "Cutia cu iasca", "Printesa si mazarea", "Florile micutei Ida".
Da... Imi amintesc perfect de printesa "adevarata", care trecuse testul impus prin vointa unor hangii dornici sa-i testeze sangele regal. Cum? Ascunzandu-i o boaba de mazare sub cele 20 de saltele pe care avea sa doarma tanara de vita nobila. Am ras atunci, zambesc acum, cand scriu... Ca intr-un flash, se creeaza contururi din "Craiasa zapezilor", "Mica Sirena", "Hainele cele noi ale imparatului"...
Imaginatia lui Andersen va impodobi si primul volum al povestirilor "Eventyr", publicat in 1837, urmat, evident, de al doilea, finalizat in 1842.
Metoda inovatoare va deschide drumuri noi atat din punct de vedere al stilului, cat si al continutului. Traditia literara este incalcata, si noi, cei obisnuiti cu finaluri fericite, traind cu o incredere plina de optimism alaturi de eroii implicati in actiuni neobisnuite, experimentam cu surprindere finaluri de un profund pesimism. Poate asta explica si faptul ca basmele sale sunt cele mai traduse lucrari din toata istoria literara. In peste 150 de limbi.
Abilitatile narative si puterea imaginativa a scriitorului nu s-au rezumat numai la povesti...
"O calatorie de la Canalul Holmen la capatul rasaritean al insulei Amager in anii 1828 si 1829" a inregistrat un succes deosebit. Tot un semnal castigator avem si pentru primul roman "Improvizatorul", publicat in 1835, al celui care, desi dislexic, va invata sa vorbeasca aproape fluent limbile engleza, daneza si germana, precum si limbile scandinave.
In bagajul Andersenian, mai aflam poemul "Jeg er en Skandinav" (Eu sunt un scandinav), jurnalele "Imaginile posomorate ale unei calatorii la Harz", "Bazarul unui poet", "In Spania", "O vizita in Portugalia"...
Totusi, faima povestilor sale o depaseste pe cea a altor scrieri, astfel incat va incepe o a doua serie in 1838. Si chiar si pe a treia - in 1845.
Ar mai fi fost destule de spus despre viata lui Hans Christian Andersen... Care se incheie pe 4 august 1875 la Copenhaga.
Insa ne vom imagina ca suntem asemenea Degeticai, cea nascuta dintr-o floare, care, rapita de broasca cea uratica, ca sa fim politicosi, a fost purtata pe o frunza de nufar de catre un fluturas simpatic. Calatoria a fost destul de scurta, pana..., dar placuta. Ca si a noastra, speram!
Manuela Tarloaica
Posted in Articole,
Luni - Ziua Cuvantului |
Print
|
2 Comentarii