Tags: natura, copac, floare, frunza, soare
Am ferma convingere ca cine nu a avut macar pentru o clipa pornirea si dorinta de a ingenunchia si de a impreuna mainile in semn de rugaciune in fata cerului de seara incendiat de-un Soare piroman a trait cu adevarat degeaba. Sau cine s-a trezit, dintr-o data, ca pomii sunt verzi deja si incarcati de floare. Sau cine, in timpul unei torentiale ploi de vara, nu a iesit afara, fara ceva deasupra capului, bucurandu-se de abundenta (racoroasa si necontorizata) si de atingerea apei siroind liber peste obraji. Cine nu a ajuns sa inteleaga si sa simta ca ploua pentru ca firul de iarba sa creasca, iar firul de iarba creste pentru a exista ploaia.
Uneori, nu e un lucru chiar atat de tragic nici sa "pierzi" o noapte! Am cunoscut oameni obsedati sa nu risipeasca nici un minut de somn, pentru a fi "fresh and ready" a doua zi, dimineata, in vederea unei noi zile de munca. Ceea ce, la un moment dat, nu mai e de inteles... Pentru ca, in fond, revin cu o intrebare: de ce muncim, cu totii? Fie ca lucram cu pasiune sau nu, fie ca orele trec intr-o clipa sau, dimpotriva, sunt lenese precum o apa la campie, pana la urma, este clar ca muncim, cu totii, pentru a trai (foarte bine, mai bine sau pur si simplu). Iar tocmai acest verb este si cheia de care trebuie mereu sa tinem seama - "a trai".
Click Aici si citeste articolul intreg pe portalul www.Manager.ro.
Posted in Articole,
Joi - Ziua Armoniei |
Print
|
0 Comentarii