Tags: afaceri, idei de afaceri, bani, profit, comunicare, oameni, plan de afaceri
V-a venit o idee geniala, minunata si inca neexploatata prin care o sa deveniti cu siguranta un adevarat om de afaceri. Urmand toate sfaturile specialistilor in management, v-ati facut ca un copil model temele si, dupa o cercetare de piata si un studiu de fezabilitate, ati pregatit un plan de afaceri beton.
Printr-o minune nesperata (datorita unei interventii speciale
a ingerului vostru pazitor), banca v-a aprobat creditul necesar, partenerii sunt
disponibili, forta de munca e gata. De acum incolo totul va fi extrem de simplu:
trebuie doar sa puneti in aplicare planul vostru si... bingo! ? ati intrat pe
piata, gata sa o cuceriti si sa faceti o gramada de bani. Dar?
Chiar
daca nu luati in seama obisnuitele incurcaturi birocratice (pentru a obtine
permisul A ai nevoie de adeverinta B, care se scoate numai cu certificatul C,
pentru care, bineinteles, ai nevoie de permisul A) care, de obiciei, sunt
suficiente pentru a scoate din minti pe orcine, n-aveti decat sa incepeti vreo
actiune din planul vostru pentru a descoperi, de exemplu, ca:
- persoana de la care ati inchiriat spatiul pentru sediul firmei nu era adevaratul proprietar, asa ca adevaratul proprietar intra in scena si mai vrea bani;
- intre timp, persoana care vi l-a inchiriat voua l-a mai inchiriat si unui grup de chinezi, la doi tigani si la patru arabi, asa ca fiecare grupa etnica pretinde sa ocupe spatiul respectiv;
- secretara cu care ati pierdut timp si energie trei luni de zile ca sa o invatati toate procedurile firmei si care, in sfarsit, ar fi trebuit sa fie gata pentru a incepe serviciul, va spune ca tocmai s-a indragostit de un dansator de flamenco si ca va pleca impreuna cu el in Spania. Olé!
- informatiile fundamentale de la care a pornit toata afacerea, informatii primite de la un prieten in care aveati incredere totala, aflati ca se bazau de fapt pe o viziune avuta de un batran tibetan in cursul unei sedinte de spiritism, fara nici o legatura cu lumea reala;
- in timp ce incercati sa jonglati cu aceste prime dificultati, descoperiti ca asociatul vostru, ca sa "imbunatateasca imaginea firmei", a folosit capitalul social (abia imprumutat) pentru a cumpara un Mecedes si un Rolex de aur , precum si pentru a angaja (de la o agentie de manechine) zece ?secretare de reprezentanta?. Ca urmare, contul firmei este deja pe rosu;
- presupusul om de afaceri (reprezentant al unei mari firme) cu care ati semnat primul contract si care v-a garantat anumite facilitati, s-a dovedit un simplu intermediar, asa ca toate termenele contractului vor trebui rediscutate;
-
oricum n-ati fi fost in stare sa
porniti afacerea, pentru ca materia prima a produsului vostru, care trebuia sa
ajunga de doua luni inca n-a ajuns (si patronul firmei care ar fi trebuit sa o
aduca, de fiecare data cand il sunati, va spune: ?Stati linistit. Maine va fi
acolo, pe cuvantul meu!?).
Etcetera, etcetera, etcetera... Si chiar mult mai mult de-atat: discutati cu oricine s-a luptat in jungla afacerilor si o sa vedeti ca realitatea depaseste cu mult micile mele exemple. Iar asta conduce la o concluzie simpla: toate ideile, toate planurile si toate strategiile, oricat de bine gandite, sunt destinate esecului total daca nu luati in considerare ceea ce marii teoreticieni si economisti numesc, cu o nuanta de dispret, "factorul uman".
Da. Din pacate, afacerile nu se fac intr-un laborator, ci in lumea reala, acolo unde sunt oameni. Si, ne place sau nu, oamenii asa sunt: neseriosi, nevrotici, nebuni, invidiosi, necinstiti, mincinosi, incompetenti, rai s.a.m.d. Asta nu inseamna ca nu pot sa fie si generosi, seriosi, buni, de incredere etc. Pur si simplu, fiind tot mai greu de stiut dinainte peste ce fel de oameni veti da, de obicei este mai bine sa presupuneti ce e mai rau si sa aveti apoi o surpriza placuta, decat sa presupuneti ceva bun si sa va treziti ulterior cu o surpriza foarte neplacuta. Mult succes!