Tags: daruri, gesturi, dragoste
de Alina Negrutiu
A da inseamna mobilitate, transformare. Sau poate inseamna o reechilibrare a fortelor interioare: ai primit ceva din afara ce nu era al tau, nu-ti apartinea, caci nu l-ai creat tu, fie ca e vorba de un dar, o vorba buna, o haina sau o ciocolata. Daca ai prea mult, vei cadea. Nu poti tine toate comorile in doar doua brate, indiferent cat de mare este golul din tine. De aceea este bine sa intorci darul.
Ti-a zambit cineva la metrou cand lumea ta statea sa se prabuseasca? Zambeste-i inapoi aceleiasi persoane sau alteia care pare trista. Ti-era foame si un coleg si-a rupt marul in jumatate cu tine? Adu-i si tu o ciocolata a doua zi.
Mai mult decat simplul schimb de obiecte sau gesturi, darul se bazeaza pe o semnificatie mai inalta, care sustine partea vizibila sau palpabila a actului in sine. Iti cumpar o carte, pentru ca stiu ca iti place sa citesti, m-am gandit la asta, m-am gandit la tine, deci te plac. Exista, neindoielnic, cauzalitate. Fara ea, actele ar fi imponderabile, inutile.
Ne trebuie un fir pentru a lega margelele intre ele. Ce-i poate da, de exemplu, o mama copilului ei? Totul imi veti spune. Dar si totul este clasificabil, posibil de impartit in categorii. Ii da dragoste, dar e, oricat am spune, conditionata, de dragostea copilului, la randul ei conditionata. Cel mic isi conditioneaza dragostea de nevoia de a supravietui, mama de nevoia de a fi utila, de a-l salva.
Primesc si dau. Prima parte a frazei este intotdeauna valabila, caci primim mereu cate ceva, a doua trebuie sa devina imperativ pentru noi toti.
Da mai departe sunt cuvintele pe care mi le-a spus cineva drag si care mi-au ramas in minte. Nu m-am putut dezbraca de (...)
Click Aici si citeste articolul intreg pe portalul www.Manager.ro.
Posted in Articole,
Luni - Ziua Cuvantului |
Print
|
0 Comentarii