Tags: Ioan Petru Culianu, revolutia din 1989, Romania
Ioan Petru Culianu, somitate in domeniul istoriei religiilor, dar si un critic vehement al noului regim instalat la Bucuresti dupa Revolutia din 1989, a fost asasinat la Chicago, in 1991. Primise in prealabil nenumarate amenintari, din partea unor persoane necunoscute, care ii cereau sa nu mai scrie despre situatia din Romania.
Ioan Petru Culianu se trage din boierii Culianu, care s-au implicat in viata politica, dar si culturala a Romaniei de la inceputul secolului trecut.
Aceasta familie avea legaturi de rudenie si cu alte personalitati ale vremii, cum ar fi Garabet Ibraileanu sau Mihail Sadoveanu.
Din 1967, Culianu se muta la Bucuresti pentru a urma Facultatea de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti.
Fiind unul dintre studentii eminenti, Securitatea a incercat sa il recruteze, prin intermediul capitanului Marian Ureche, insa Culianu a refuzat sa colaboreze.
Drept raspuns, materialele sale nu mai sunt publicate si ii este greu sa obtina un loc de munca, in ciuda calitatilor sale intelectuale.
Totusi, in 1972 pleaca in Italia, cu bursa. Profita de aceasta sansa si decide sa ceara azil politic autoritatilor italiene. Dupa primirea azilului se stabileste pe rand in Italia, Franta, Olanda apoi Statele Unite.
In acesti ani de exil ani isi aprofundeaza cunostintele legate de istoria religiilor si gnosticism. Intra in contact cu un alt mare istoric al religiilor, Mircea Eliade, si intre ei se dezvolta o relatie stransa.
Tot prin intermediul lui Eliade, Ioan Culianu ajunge sa predea la Universitatea din Chicago, incepand cu 1986, dar s-a indepartat de mentorul sau, dupa ce au fost dezvaluite legaturile acestuia cu miscarea legionara din perioada interbelica.
In momentul mortii sale, publicase peste o duzina de carti, avea trei doctorate si avea o reputatie indiscutabila in mediul academic, fiind recunoscut pentru eruditia sa in intreaga Europa, dar si peste ocean.
Revolutia din 1989 si criticile aduse de Culianu
Dand o dovada de previziune extraordinara, cu sase luni inainte de Revolutie publica doua povestiri care detaliau o eventuala deturnare a unei revolutii intr-o versiune satirica a Romaniei.
Odata cu euforia evenimentelor din decembrie 1989, se declara "mandru ca sunt roman!". Insa, pe masura ce devenea din ce in ce mai evidenta confiscarea revolutiei, Ioan Culianu trece la un atac virulent impotriva conducerii lui Ion Iliescu, dar si a structurilor sale represive, prin care esalonul doi al partidului a ajuns la putere.
La un moment dat, se refera la Securitate ca demostrand o "stupiditate epocala, dar totusi si o profunzime nemaivazuta".
Scrie cateva zeci de articole care contin remarce acide la adresa nomenclaturii si participa la emisiuni radio ale posturilor Europa Libera sau BBC, denuntand preluarea revolutiei de comunisti.
Culianu nu se opreste insa aici, continuand asupra fascismului romanesc si a nationalismului, dar si asupra necesitatii reformarii Bisericii Ortodoxe.
Aduce in discutie problema Holocaustului din Romania, cerand ca Elie Wiesel sa inceapa studierea amplorii acestuia in tara noastra.
In aprilie 1991, a fost intervievat de catre reporterii revistei 22. In afara declaratiilor din nou inflamatorii, a spus despre oamenii ce au murit la Revolutie ca au fost o pierdere tragica, totul fiind pus la cale de binecunoscuta agentie rusa KGB.
In aceeasi luna, s-a intalnit si cu regele Mihai, la Universitatea din Chicago, reamintind ca restaurarea monarhiei ar fi singurul pas spre intoarcere la normalitate a Romaniei.
Ultima zi din viata profesorului
Pe 21 mai, Ioan Petru Culianu intra, la pranz, in baia de la etajul trei al Universitatii din Chicago, dupa ce terminase de predat un curs.
Se pare ca in cabina alaturata se afla asasinul, care s-a ridicat si a indreptat pistolul spre ceafa lui Culianu.
Dupa impuscatura, un student intra in baie si observa bratul profesorului in josul cabinei, dar nici urma de criminal.
Asasinarea i-a inmarmurit pe colegii de catedra, dar si pe studenti, care il apreciau nespus pe acest profesor roman.
Ancheta asasinatului, intre agentii Securitatii si dreapta romaneasca
Anchetatorii, mai intai detectivii politiei din Chicago, iar apoi Biroul Federal de Investigatii, au luat in calcul mai multe posibilitati.
Una dintre ele a fost uciderea lui Culianu de catre un student nemultumit, dar nu au iesit la iveala dovezi in acest sens. Nu s-au gasit dovezi nici in cazul implicarii unui grup ocult in asasinare, tinand cont de domeniul de studiu al lui Ioan Culianu.
In urma cercetarilor a reiesit ca Ioan Petru Culianu primise amenintari, nu numai telefonice, dar si scrise, unele fiind din partea organizatiilor de extrema dreapta "Fiii lui Avram Iancu" si "Vatra Romaneasca".
Culianu era de parere ca aceste grupuri au fost create de Securitate. El mentionase aceste intimidari unui numar restrans de persoane, printre ele aflandu-se disidentul roman Dorin Tudoran, dar si sora lui, Teresa Petrescu.
Dupa asasinare, familia si cunoscutii lui Ioan Culianu au fost si ei amenintati. Dorin Tudoran a fost sunat si i s-a spus ca va impartasi soarta prietenului sau, un jurnalist care ancheta crima a fost intimidat si a renuntat, iar una dintre persoanele ce a sponsorizat vizita regelui Mihai I, din aprilie, la Chicago, a fost agresata.
Sursa: www.ziare.com
Posted in Articole,
Mass-media |
Print
|
2 Comentarii