Tags: romania, munti, apuseni
Eu sunt o impatimita a naturii: iarna schi, vara munte si uneori, mare. Recunosc cu durere ca prefer marea si partiile altor tari, pentru ca..., dar pentru trup si suflet muntii nostrii sunt de-a dreptul magnifici. Pe cuvant.
Am fost in cateva tari, am savurat Elvetia, Franta, Austria. Sunt superbi Alpii, impunatori, infricosatori, dar... domesticiti. Au si elvetienii cabane la "en gros", cu camere despartite prin perdele, au si lux, au si hoti, dar totul e ca... ceasul: au o directie precisa si nu raman in urma. Le dam noi bani ca sa traiasca bine din turism.
Intra pe o piata cu o cerere
fabuloasa!
Castiga
bani din turism cu propria ta pensiune!
Dar omul de rand, din casa de la tara, nu te va servi nici cu un pahar de lapte, nici cu o vorba buna. Si totusi, in cabana de lemn sau in cortul meu fixat intre pietrele de pe Retezat, sau in inima Apusenilor, sau pe muntii si dealurile Maramuresului, in Fagaras, Ceahlau, Caraiman, Vatra Dornei, cazanele Dunarii, Rodna... Oriunde m-as duce nimic nu e la fel, nu e sablon. Da, e mai saracut, fara infrastructura.
Balcoanele de la Ponor plang de putreziciune, potecile se surpa de neintretinut, gunoaie inca mai exista... Dar natura ma vrajeste, ma hraneste, imi seaca puterile de cat de multe as vrea sa vad, sa revad, sa explorez, dar imi ofera acea liniste si incantare interioara care face mai mult decat tot ce ti-ar putea oferi orice lux extern.
Daca nu te sperie mersul in bocanci cu rucsacul greu in spate sau confortul uneori surprinzator de placut al cabanelor de munte... Daca savurezi o conserva si o slanina fripta langa un foc placut sau un gratar bun in curtea cabanei... Daca accepti confortul cortului... Daca stii sa privesti si sa asculti linistea... Crede-ma, nici 5 stele din Paris sau St. Moritz nu se vor apropia de sufletul tau deloc. Totul tine de felul cum privesti frumosul... din bocancul murdar.
Neli
Sursa: www.blogcontabil.ro
Posted in Articole,
Editoriale |
Print
|
1 Comentarii