Tags: teatru, Victor Rebengiuc
Actorul Victor
Rebengiuc face, intr-un interviu pentru Gandul, una dintre cele mai necrutatoare
analize despre starea natiunii, la 20 de ani de la caderea comunismului,
constatand ca trasatura dominanta a poporului roman este "pomanageala".
Dupa 20 de ani de
cand a facut gestul simbolic sa ofere un sul de hartie igienica celor care s-au
murdarit la gura cantand regimul comunist, actorul Victor Rebengiuc da un
interviu ziarului Gandul, in care vorbeste fara mila despre boala care macina
poporul roman. "Suntem niste nemancati si niste pomanagii. Ne place pomana, ne
plac foloasele fara prea multa munca si fara nicio responsabilitate", spune
actorul, satul de obiceiurile pamantului si de obsesia nationala a micului
gratuit. El constata ca, desi material stam mai bine, la 20 de ani de la Revolutie,
Romania este "degradata moral":
"La pomana se inghesuie toti, se calca in
picioare. Ce e un mic? Pentru orice om, e posibil sa-si cumpere unul de la un
grataragiu din coltul strazii. Dar ei nu! Ideea e sa te bati cu toti, sa te impingi
acolo, sa-ti dea unii mititelul gratis si pe urma sa-l mananci fericit si cu
hainele rupte in urma luptei".
Victor Rebengiuc
se refera la Romania si la romani "dupa 20 de ani", la noul Guvern "de incompetenti",
la obsesia nationala Gigi Becali, la degradarea mass-media ce produce, la randul
ei, degradarea spirituala a societatii romanesti. Nu in ultimul rand, dezvaluie
cum traieste "viata pe timp de criza", gasind salvarea in cultura, in gatit si
mancat sanatos, in comunicarea pe internet, prin Facebook.
Una dintre cele mai intransigente constiinte
publice, Victor Rebengiuc nu s-a sfiit, in ultimii ani, sa puna degetul pe ranile
societatii romanesti si sa sprijine putinele initiative despre care a crezut ca
sunt de natura sa ridice societatea. In paralel, si-a continuat cariera pe scena,
devenind cel mai premiat actor roman, cea mai recenta nominalizare a lui la
titlul de "cel mai bun actor intr-un rol principal" judecandu-se chiar luni
seara, in cadrul Galei Uniter, ce va fi transmisa in direct la TVR1 de la ora
20.00.
- Criza pluteste
peste tot in aer, iese din televizor imediat ce-l deschizi: deci prima intrebare
vine firesc "cum traiti criza, domnule Rebengiuc?" Va afecteaza sau doar auziti
de ea si treceti peste?
- Eu aproape ca
nu mai deschid televizorul, nu prea ma mai uit la stiri, sunt atat de
contradictorii de la clipa la clipa, incat nu vreau sa-mi incarc memoria cu
ele. Ce constat este ca avem un Guvern de diletanti care incearca tot felul de
masuri, fac experimente pe spinarea noastra, fara sa aiba idee ce trebuie sa
faca de fapt si prin asta induc panica in populatie. Noroc ca perspectiva mea
de viata nu mai e foarte vasta. Nici nu sunt parlamentar ca sa pot asigura
copiilor mei un trai imbelsugat dupa un singur mandat. Eu am acelasi "mandat" de
vreme indelungata, de 50 de ani de teatru, dar n-am putut sa fac mai nimic din
punct de vedere al bunastarii materiale. Lor le ajunge un mandat de patru ani
ca sa devina bogati cu tot neamul lor. In schimb, li se pare excesiv sa incaseze
cineva si pensie, si salariu.
- Ati fost una
dintre vocile care s-au ridicat impotriva ordonantei guvernului care incerca sa
elimine aceasta dublare, pentru ca au fost identificati asa-numitii "pensionari
de lux". Cum vedeti lucrurile?
- Eu m-am luptat pentru noi, actorii, fiindca mi se pare o mare nedreptate si o prostie. Noi nu luam locul tinerilor, fiindca nu putem juca decat rolurile varstei, eu nu pot sa joc Romeo nici daca as vrea. Si poate ca as vrea!(rade). Dar nu e cazul, exista limite care nu-ti permit sa "ataci" rolurile dupa bunul tau plac. E inca un lucru care nu face decat sa descalifice acest Guvern. Cat despre "pensionarii de lux", sunt sigur ca ei vor ramane cu locurile lor de munca cumularde, in timp ce singurii afectati am fi noi. La National sunt 11, iar la Bulandra 2-3 actori care au si pensie, si salariu, asta ca sa priceapa lumea despre ce e vorba. Si daca n-am munci! Daca am avea un salariu "filantropic"! Dar noi chiar muncim, jucam in multe spectacole si indraznesc sa spun ca muncim si bine, cu toata lipsa de modestie...
Cititi mai departe in Gandul