Tags: flori, liliana grigore
Stau in statia lui 104, la Eroilor. In spatele meu: munte de flori. Ma apropii cu aparenta indiferenta, doar ca sa-mi scald ochii si narile in culoare si parfum...
Stiu si eu, si stiti si dvs., cine se ocupa cu afaceri de aceasta natura, in 99% din cazuri. Nu exclud nicidecum profesionalismul si performanta in tehnici de vanzare, de care acesti... patroni dau dovada.
Fara cursuri speciale, fara sa fi citit undeva daca trebuie sa lasi clientul sa priveasca sau sa te napustesti asupra lui, in clipa in care apare langa flori... Fara carti intestate cu recomandari de ingrijire a florilor, fara studii avansate in floricultura.
Te miri cateodata cat de minunat arata florile cumparate si cum iti lesina odata ajuns acasa, de parca nu stateau "bat" jumatate de ora mai devreme... Poate ca florile au viata si suspina dupa stapanii dintai... Si n-ar fi exclus... Sigur nu poti avea acest business daca nu ai o intelegere si o dragoste profunda pentru flori. Daca nu vorbesti cu ele in fiecare zi, daca nu te misti in jurul lor cu veneratie si caldura...
Urmaresc pe doamna de langa mine, care cumpara buchetul de flori. E multumita de targul facut. Pleaca incantata, toata numai un zambet. Inca un client fericit.
A venit si autobuzul meu. Urc in el, cu sentimentul ca imi "scapa" ceva...
Posted in Articole,
Editoriale |
Print
|
0 Comentarii