Tags: criza economica, Romania
"Ce faci de criza?". De la gluma, am trecut la lucruri serioase. Prea serioase. Povestea cu drobul de sare este mai actuala ca oricand. Numai ca romanii, in loc de pisica, vad un leopard fioros. Suntem in criza. Dar criza de nervi. Suntem crizati. Asta e realitatea. Restaurantele sunt pline, salariile (inca) se iau in intregime, la magazinele de haine sunt cozi, dar noi deja ne intristam la gandul ca ea, criza, va veni.
Clienti sau furnizori, toti dau vina pe ea. Nu mai avem bani, ni s-au taiat bugetele, ni se vor reduce salariile. Nu mai cumparam si nu mai vindem. Ce inseamna asta din punct de vedere economic? Moarte sigura! O tara ca Romania, care a pasit firav pe drumul dificil, de 4x4, al economiei de piata, este pe cale sa intre in colaps.
Iar criza in Romania va fi altfel. Pentru ca noi facem lucrurile altfel. E suficient sa-i arati unui roman un punct mic, in departare si sa-i spui: Uite, vine criza! Instantaneu, face atac de cord. Innebuneste. Asta facem cu totii. Disperati, uitam ca putem combate criza foarte simplu: prin consum. Printr-un echilibru, chiar daca instabil, intre cerere si oferta.
Nu sunt vreun guru al macroeconomiei. Vad ce se intampla pe piata imobiliara si pe cea auto. Vad cum companiile accepta cu greu sa nu mai faca 300% profit la un ansamblu rezidential. Si cum autoturisme noi se pot vinde, cu un mic profit, si la preturi cu 25% mai mici. E criza sau e normalitate? Eu merg pe varianta b.
Orice criza inseamna, pentru cei destepti, zeci de oportunitati. Nu am mizat prea mult, in ultimii ani - din pacate - pe exporturi. Asa ca ar trebui sa suferim mai putin. Sunt inca multi bani in buzunarele noastre, asa ca am putea sustine consumul pana cand trece furtuna. Mana de lucru este inca ieftina si (relativ) calificata. Suntem in continuare o destinatie atractiva pentru outsourcing. Exista o singura problema. Trebuie sa vrem. De la presedintele tarii pana la ultimul om, din cel mai indepartat catun. Unde, by the way, cum spune englezu, criza inca nu a ajuns. De ce? Pentru ca omul de acolo nu are televizor. Si nici radio. Asa ca va trece de criza asa cum a trecut peste toate pana acum. Cu seninatate.
Criza usoara va doresc...
Posted in Articole,
Editoriale |
Print
|
0 Comentarii