Tags: criza economica, dacia, florin campeanu, marketing, vanzari
E la moda sa ajuti economia romaneasca. Presedintele Basescu se plimba cu Dacia Logan, prietenii isi cumpara Nokia facute la Jucu, langa Cluj. E trendy, cum s-ar spune prin Bamboo unde, va avertizez, se bea in continuare sampanie frantuzeasca de 5.000 de euro. Pur si simplu, tinerii din ziua de azi nu vor sa consume spumant Zarea. Cei in floarea varstei, ca sa nu spun altfel, isi amintesc cum pierdeau o jumatate de sticla dupa ce-i sarea dopul in tavan de facea gaura. Erau sticle din lotul la care Dorel uita sa inchida la timp robinetul de CO2. Sau codoi, cum spunea o savanta.
Dar sa revin la povestea mea, cu economia romaneasca. Asadar, e criza. Si pe vremuri de criza belgienii renunta la branzeturile frantuzesti si mananca puturosenii de-ale lor, de pe la Liege sau Charleroi. Prin extrapolare, vad ca occidentalii au renuntat sa mai arda gaz rusesc, probabil tot din patriotism. Numai ca de data aceasta este vorba de patriotismul lui Putin...
Fiind de sex masculin, imi place sa achizitionez masini. Asa ca, desi nu era neaparat in fisa mea de post, m-am implicat activ (tovarasi!) in procesul de selectie a unui nou autovehicul pentru firma noastra. De fapt, selectia initiala era simpla: Dacia Logan sau Logan MCV. Cum din cand in cand mai transportam si carti, actualizari, consiliere si, mai ales, oameni (pe la diverse targuri sau seminarii), am decis ca vrem o masina mai mare. Perfect! Sa luam un Logan MCV. O stiti, masina aceea de i se spune Logan Frigider. De ce? Cum de ce? Pentru ca romanul isi poate transporta cu ea frigiderul. Ceea ce, sa recunoastem, pentru locuitorii spatiului carpato-danubiano-pontic este un beneficiu major. Zis si facut. Am plecat la un dealer Dacia.
Numai ca in loc de dealer am dat peste un... thriller. Treaba s-a intamplat saptamana trecuta, cand oamenii inca nu se dezmeticisera bine dupa sarmalele si vinul consumate de Craciun. Numai ca oamenii de vanzari nu sunt oameni! Un om de vanzari trebuie sa fie in stare sa vanda si in noaptea de Revelion, la ora 00.00, daca da peste un potential client. Trecerea in noul an poate sa mai astepte, vanzarea - nu!
Si intram pe poarta dealerului. Frig ca intr-un igloo, oarecum explicabil pentru ca nu se lucrase vreo doua saptamani. Nici la dealer, dar nici la fabrica. Birouri goale, cateva masini expuse, o uitatura relativ agresiva a unei doamne care incerca sa stearga praful (de pe masini, desigur). Ca putea sa faca acest lucru cand noi, clientii, nu eram acolo, asta e cu totul o alta istorie. Tine de organizarea de santier a fiecarei firme.
Dupa vreo 5 minute, apare un domn. Incoerent si peltic, doua "calitati" ce nu prea merg deloc in vanzari. Poti fi peltic, dar simpatic. Insa nu incoerent. "Buna ziua!" / "Buna ziua". "Vrem si noi o masina." / "Ce masina?" / La aceasta intrebare am vrut sa raspund: "cu patru roti". Dar am continuat: "O Dacia Logan MCV, diesel, cu aer conditionat si, neaparat, alba ca vrem sa scriem pe ea Rentrop&Straton si sa ne punem adresa de Internet: www.rs.ro" (partea asta de final n-am spus-o, am scris-o doar ca sa va fac pe voi sa dati click pe magazinul nostru de carte...). "Pai e o problema" - zice nenea. Hait! "Au fost oamenii in concediu si nu s-au facut MCV-uri albe (si nici Logan-uri, Sandero-uri si ce-o mai produce Dacia - poate Lastun). Nu avem decat gri." / "Ati putea sa verificati in sistem, poate e vreuna ratacita prin vreun parc, chiar modelul vechi, ca nu facem moda. E curierul destul de simpatic pentru a fi remarcat atunci cand trece prin fata unui grup de fete." Normal, nici o reactie la incercarea mea de a destinde si, mai ales, incalzi, la propriu, atmosfera. Ca deja nu-mi mai simteam picioarele in noii mei bocanci.
"Pai aici e o problema!", zice, din nou, nenea de la vanzari. Nu ne merge baza si nu pot sa vad. "Pai dati niste telefoane!", incerc eu, timid. "Pai aici e o alta problema, ca nu am numerele de telefon la mine". Aha, imi zic, problema incepe sa fie ca am venit aici... "Poate incercati sa le cautati pe Internet, stiti, Google...". Mai tasteaza omul ceva si, intr-un final, deschide baza. Gaseste, logic, o masina alba, la un dealer prin Militari. Calculeaza pretul: 10.300 euro. Mie mi se pare imens, dar trebuie sa ajutam economia romaneasca si sa crestem profiturile Renault, nu? "Stati ca mai e o problema!" (Doamne, a cata e?). "Nu e diesel, e pe benzina. Dar nu are nimic, e buna si pe benzina!", imi zice consilierul de vanzari (asta e titulatura), incercand sa ma convinga. "Sigur ca e buna, dar noi vrem diesel." "Nu avem diesel!". Dupa care nenea dispare si vorbeste cu niste mecanici, despre un casetofon pe care dorea sa-l monteze la masina unui prieten. Am ramas cu ochii in ceata si nici macar nu ne daduse proiectoare de ceata, la optionale.
Cum am invatat pe la cursuri, incerc sa obtin maximum din vizita la dealer. "Si care este ultimul pret pentru aceasta masina? Stiti, e criza, poate ne faceti o reducere. Platim acum, nu vrem rate sau leasing." Nenea imi spune mandru: "Nu e criza!". Drace, probabil ca are informatii mai proaspete decat am eu. Si ma mai laud ca am lucrat in presa acum 15 ani. Plusez, timid: "Totusi, vorbiti cu seful, poate ne da un 5-600 de euro reducere." "Nu va da. E o problema. Nu are de unde sa va dea, si asa e o masina low cost." "Haideti, mergeti si vorbiti cu seful!". "Pai nu e aici." "Pai sunati-l!" (la naiba sau in puii mei, cum ar spune tipul ala de la Mondenii). Nenea pleaca, scoate telefonul si mimeaza o conversatie. Se intoarce victorios: "Nu v-am obtinut nici o reducere!". Mai ca zambea de satisfactie.
"Pai in acest caz, avem o problema" - zic eu. "Nu luam masina!". "Pai v-am scos si fisa ei din computer." Emotionant. Aproape ca m-a convins. Nenea de la vanzari scoate septarul sa ma taie: "Stiti, nu mai gasiti masina ca asta sub 11.000 de euro!". Serios? Dar merita sa incercam, nu? Multumim si lasam un telefon pentru eventualitatea in care se razgandeste seful si ne da masina cu 9.500 de euro. La 20 de metri este sectorul de vanzari Renault. Ne place Symbol, desi nu e tocmai ce ne trebuie, ca nu e hatchback. Adica nu poti sa folosesti spatiul din spate pentru a cara obiecte voluminoase, rabatand scaunele.
Aceeasi firma (dealer), dar plin de consilieri de vanzari la o prima trecere in revista. Ne ducem la o domnisoara simpatica si o intreb din start: "Sunteti la fel de flexibili ca dincolo?". Si arat spre Dacia. Tipa imi zambeste si spune cu diplomatie: "Haideti sa vedem ce doriti si sa gasim cea mai buna solutie pentru dumneavoastra!". E clar ca fac traininguri cu alt provider. Discutam 5 minute si obtinem o reducere de 900 de euro la un Symbol. E ceva! Lasam o carte de vizita si plecam, spunand ca sunam in 40 de minute. Dupa o jumatate de ora, era la telefon, spunandu-ne ca ne mai ofera cateva cadouri (nu stiu ce sistem audio, jante din aliaj etc.). Ii multumesc si ii spun ca, totusi, am opta pentru un Fiat Doblo, Renault Kangoo sau Peugeot Partner. Dar ca tin minte oferta si o transmit prietenilor.
Dezamagit ca am incercat sa ajut economia romaneasca pe timp de criza financiara si ea n-a vrut, luam la rand ceilalti dealeri. Cer oferte pe mail, mergem la Fiat si Renault. Primesc instant cateva oferte excelente, dar nimic sub 11.000 de euro. Acum era un razboi personal, nu? Trebuia sa iau masina cu caracteristicile MCV-ului si, in plus, cu motor pe motorina. Asta ca o misiune imposibila, desi nimic nu mai este imposibil pe vremuri de criza. Fiat ne da acelasi pret ca la Dacia pentru modelul pe benzina. Intre Fiat Doblo Panorama si Dacia Logan MCV este, din pacate, o diferenta. Din pacate pentru Dacia.
Renault ne da pretul asteptat pentru un Kangoo, dar acel Kangoo era de marfa. Si noi doream cu scaune. Si ajungem la Peugeot. Va recomand si voua sa mergeti. Au cele mai frumoase consiliere de vanzari. Si care nu te lasa sa respiri. Ne uitam la un Partner si vine un inger. Incepe sa turuie ca un prezentator de teleshopping. O opresc pentru ca alaturi, la un alt birou, remarc un alt inger cu un chip cunoscut. O fosta colega de munca. Pupaturi, amintiri, barfe si, pe scurt, ca m-am lungit cat o zi de post: cafea, negociere, diesel, alb, aer conditionat, scaune si in spate, 11.000 de euro. Vreti un test drive? Nu, ca stim cum merge masina.
Fosta colega suna ca la centrala (doar plecase de la noi din Telemarketing), gaseste o masina pe la Ploiesti, i-o ia de sub nas unui dealer din Alba, se duce la cel mai mare sef al reprezentantei, sta o jumatate de ora si se intoarce. Ne face proforma, noi platim, ne arata 308-ul ei negru cu bare cromate de ramanem cu gura cascata, ii spun ca daca se lungeste criza o asteptam inapoi la TMK si plecam. Curierul nostru - in extaz! Nu vroia nici Dacia, nici Renault. A doua zi luam masina. Nu va spun cat am obtinut reducere, ca-si pierde fata locul de munca. End of story.
Un bun prieten, Radu, imi spune cand ii povestesc istoria ca treaba asta cu criza nu face nimic altceva decat sa cearna. Sunt multe firme care traiau si faceau profit din inertie. Vindeau fara nici cel mai mic efort doar pentru ca oamenii credeau ca Dacia e cea mai ieftina masina sau ca nu stiu ce cascaval e cel mai natural. Eforturi de vanzare imense transpuse in reclame la TV, panouri stradale, bannere pe Internet. Dar cand te duci acolo, sa pipai masina, sa scoti caramida de bani din buzunar cum zic baietii din Pantelimon, sa dai coco, cum spun cei din targ de la Vitan, se rupe filmul. Sau, cum zicea nenea de la Dacia, avem o problema.
Prietene, nu avem o problema. Tu esti o problema. Cand cineva are banul la el si vrea sa cumpere, problemele se transforma in oportunitati. Iar tu trebuie sa le exploatezi!
Aud ca Dacia, dupa ce n-a lucrat 3 saptamani, intra in greva. Poate ca masinile sunt bune si ieftine, dar daca nu fac o selectie mai atenta a oamenilor de la vanzari, s-ar putea ca din viteza a cincea, cu care au mers pe un capital de incredere si simpatie, sa ajunga in marsarier. Si sa se caleze motorul.
Din nefericire, odata cu motorul Dacia (si al altor firme mari romanesti), se poate cala si motorul economiei noastre.
Gata, termin! Eu am vrut sa ajut economia. Ea n-a vrut. Mai pe sleau spus, cum se zice pe la mine pe la tara, am vrut sa platesc, dar am fost obligat sa comit un viol comercial. Multumesc, nu servesc.
Pregatiti-va: vine criza!
P.S. Oare mai poate Romania sa fie si altfel?
Sursa: www.campeanu.ro
Posted in Articole,
Editoriale |
Print
|
1 Comentarii