Tags: dragoste, sufletul geaman
Credeti in sufletul geaman? Pentru ca eu cred. Stiu ca
exista undeva un om care imi e atat de drag si pe care il chem, cu sufletul ars
de dor, chiar daca nu l-am vazut niciodata.
O fiinta fantastica, din roua si foc, pogorata pe pamant din povesti pentru a
iubi si a se lasa iubita. Un om caruia sa-i poti vorbi din priviri, caruia sa
ii poti spune orice, chiar si cand nu e langa tine, care ti-e suficient ca
exista. Un om care rade cu pofta, fericit si liber, cu ochii din alta lume,
plini de povesti si nemuritori. Un om care danseaza atat de frumos incat sa iti
vina sa plangi. Care are curajul sa fie el insusi, care simte si gandeste cu
inima, pentru ca are puterea sa isi traiasca viata in frumusete deplina.
Patimas de frumos, e o fiinta caruia i-ai sta la picioare o viata intreaga, si
ai uita ca mai exista altceva pe pamant.
Un om care sa nu te lase sa dormi, din cauza caruia sa nu poti sa mananci, ca
si cum ai fi in clasa a treia si te-ai indragosti pentru prima oara... Un om
care sa stie sa te dezlege din ceturile amarui si sa-ti pogoare in suflet
stropi de fericire. Un om care sa nu isi paraseasca culcusul in veci pentru o
alta femeie, oricat de vrajitoare si patimasa i s-ar arata.
Un om in preajma caruia, cand te
afli, sa te urci cu patima pe pereti - de prea frumos, de prea mult. Un
om in preajma caruia ai vrea mereu sa fii, pe care l-ai tine in brate o viata
si pe care nu l-ai mai lasa sa plece in veci. Un om de care sa nu te mai
saturi.
O fiinta careia i-ai pune lumi la picioare si ar fi prea putin, fiindca
cerurile se deschid atunci cand ti-e aproape. Un om care are rabdare sa te
invete orice, care iti explica cu drag acelasi lucru de o mie de ori, cand e
nevoie...Un om de care sa te indragostesti cu toti porii, din toti rarunchii,
cu toate duhurile si cu toate zanele din cer si de pe pamant...Un om parca din
alta lume, si totusi aici...
O fiinta pe care o sti din alte timpuri si care iti aduce aminte de tine, care
te implineste si care iti daruie tot timpul ceva, orice ar face. Care sa te
tina in brate si sa iti citeasca povesti pana adormi. Care sa arda de iubire si
cunoastere. Un om care sa stie sa te descante si sa-ti strecoare in suflet
nemurire. O fiinta completa, totala, langa care sa te trezesti dimineata,
innebunita de mirosul pielii lui, si care sa-ti faca toate celulele sa rada ori
de cate ori il intalnesti sau iti aduci aminte de el.
Un om care sa te puna in ordine si care sa te preschimbe in cumintenia
pamantului. O fiinta care sa iti arate ca iti poti trai viata in frumusete
deplina, ca te poti desavarsi in iubire, ca poti fi fericita o mie de ani
standu-i alaturi. Un om care sa iti aduca aminte de tine si care sa te mantuie.
Si pe care, atunci cand il intalnesti, la soroc, viata ta sa capete sens. Un om
a carui frumusete doare. Un om ca o rugaciune.
Posted in Articole,
Editoriale |
Print
|
1 Comentarii