Tags: OMS, dragoste, Eminescu, Esenin, Shakespeare
OMG! Pardon! OMS!
F63.9 – adica dragoste. Suna ca AH1 N1, dar nu, nu e vreun soi de gripa, ci tulburare mentala care da dependenta. Organizatia Mondiala a Sanatatii a hotarat sa introduca dragostea in categoria "habit and impulse disorder unspecified". Un melanj ciudat de neurohormoni - dopamina, oxitocina si alte "-ine"- de te apuca mirarea cum de nu te afli inca intr-un ospiciu…
"Dragostea este o maladie care se manifesta prin gandurile obsesive despre alta persoana, schimbarile bruste ale dispozitiei, mila fata de sine, insomnie, acte negandite, impulsive, dureri de cap si chiar reactii alergice."
Stirea a fost preluata de pe surse rusesti. Faceau oare glume sau vodca fusese prea tare? Mai tari sunt insa cercetatorii mexicani (pfiuuuuu!) care sustin ca dragostea dureaza, fix 4 ani! Nicio secunda in plus! Si… maladia adevarata, genuina, nu apare decat o singura data in viata! Restul atasamentelor noastre de-a lungul vietii sunt doar fixatii sau atractii sexuale.
Ti-a trecut oare prin cap ca femeia langa care calatoresti prin viata de mai bine de 4 ani, care iti lumineaza si nopti, si zile, femeia care poate ti-a daruit o minune de copil, nu este decat o obsesie de-a ta?
Ce gandesti acum despre barbatul pentru care ai simtit prima data fluturasi in stomac? Barbatul care te-a invatat ce inseamna dragostea? Am spus "dragoste"? Iertati, va rog!
Acum inteleg eu… Ce zicea Rica Venturiano la momentul 5:00?
Ahaaaa! De aceea, Ambrose Bierce definea in Dictionarul Diavolului dragostea ca fiind: "O nebunie temporara vindecabila prin casatorie sau prin indepartarea pacientului de influentele care au provocat tulburarea."
Vezi si parerea lui Tudor Musatescu despre dragoste: "batai de inima pentru dureri de cap. Sentimentul care vine in galop si dispare in varful picioarelor."
Si totusi… Alexandru Paleologu spunea: "dragostea e o boala fara de care nu esti sanatos".
Mai nociv pentru organism pare insa a fi sentimentul de "indragosteala?"! El aduce toate relele! Cica distruge creativitatea! Doamne, cate belele! Cum n-am stiut ca trebuie sa ma feresc!
Si totusi cum ramane cu cele mai sensibile poezii de dragoste?
De se-ntilneste drag cu drag
Cum inima ta cere:
Dispar si cerul si pământ
Si pieptul tau se bate,
Si totu-atirna de-un cuvint
Soptit pe jumatate.
Te urmareste saptamini
Un pas facut alene,
O dulce stringere de mini,
Un tremurat de gene.
Doamne! Suntem cu totii nebuni de legat! Nebuni de iubire!!! In regia lui Cupidon!
Caci daca dragoste nu e... Nimic nu e!
Posted in Articole,
Editoriale |
Print
|
1 Comentarii