De trei ani ne straduim sa plecam in concediu cu parintii de la Brebu si copiii... Ca ne-mbolnavim de gripa aviara, ca n-avem bani, ca sunt prea mici copiii pentru drum lung - in primul an n-am mai plecat. Ca iar n-avem bani, ca se usuca toata gradina, ca moare cainele de foame - am ratat si-al doilea an. De cate ori am fost in alte tari, am avut un nod in gat, pentru ca am fi vrut sa fie si parintii nostri acolo. Noi ... [mai mult]

  A fost odata ca niciodata un cires. Cand ne-am mutat in apartamentul in care stam si astazi, abia inchideam ferestrele. Crengile lui ne invadau casa in fiecare zi. Trotuarul era mereu patat de fructe, vara. La fel si masina parcata sub fereastra. Copiii se urcau cateodata in el dupa cirese, dar erau mici-mici si rosii. Ciresul din fata blocului meu era aproape salbatic. In scurt timp a "explodat" industria aparatelor ... [mai mult]

  Autoritatile noastre turistice s-au laudat ca, pe intreaga durata a celebrului turneu de tenis de la Roland Garros, insertiile publicitare cu Romania destinatie turistica vor fi puse in unda postului de televiziune care a transmis competitia la fel de des ca break-urile obtinute de Federer. Si asa a si fost. Numai ca... In preajma sezonului estival, pe frecventa Eurosport, intra spot-uri publicitare pentru destinatii ... [mai mult]

  Este ora somnului de amiaza. Taisia evident nu vrea sa doarma. Negociem indelung pana sa ajunga in pat. Dar victoria nu este inca a mea. Desi are ochii mici, mici, este foarte hotarata ca nu ii este somn. Atat de hotarata incat sta pe burta cu capul in maini, preventiv, ca sa nu ii cada zulufii pe perna. Incerc sa o conving sa schimbe pozitia si apeleaza la arma ei suprema... incepe sa planga. ... [mai mult]

  E 05.58. Acasa e cu 7 ore mai mult. Cum s-ar spune, soarele pe care voi l-ati vazut rasarind printre blocurile din Militari sau Titan a ajuns, pana la urma, si la noi. Totul ajunge mai greu in SUA. Mai ales ca trebuie sa stea 2-3 ore la Immigration Desk, pe orice aeroport international... "How are you doing, sir?". "I'm very tired, to be honest...". Omul de la controlul pasapoartelor ma scaneaza rapid. De sus pana jos. Se uita la mine precum se ... [mai mult]

  In urma cu 2 zile, fix inainte de culcare, Victor - fiul meu cel mare - si-a adus aminte de tema la religie: de decupat si de lipit conturul pentru o cutiuta a faptelor bune si a faptelor rele. Nu s-a culcat pana nu a scris pe cate un biletel : "I-am prins mana lui Tudor cu usa" si "Mi-am facut tema frumos la romana". Eram foarte multumita ca e o atmosfera calma, numai buna de odihna, cand Victor, din senin, mi-a spus: ... [mai mult]

  Este saptamana de dinaintea Rusaliilor. Mare bucurie pe noi. Joi ne duce bunicul la Mosi. Cumparam strachini si ulcele frumos smaltuite. Mai cumpara pentru noi si jucarii de lut si de lemn. Dar cel mai mult ne bucuram de turta dulce cu fel si fel de forme si de gainusele din zahar colorat cocotate in varful cate unui betisor invelit in ... [mai mult]

  Pentru fiecare dintre noi exista o jumatate pe care am gasit-o sau nu, dar dupa care tanjim literalmente in fiecare clipa. Poate ca nu stim sa ne exprimam intotdeauna sentimentele, poate ca uitam sa fim gingasi, minunati, altfel. Poate ca ne luam cu lucrurile marunte, nesemnificative, poate ca ne luam cu viata si uitam sa fim atenti la ce este important. Noi suntem inca aici, in Romania si nu aiurea, in lume, mai ales pentru ... [mai mult]

  Merg cu tramvaiul, ca de obicei. De data asta am noroc, stau jos. In fata mea - un inger de copil. Blonduta si cuminte, sta in bratele mamei ei si motaie. La un moment dat incepe sa se amuze pe seama mea. Construieste diverse stari si le exprima cu savoare. Eu intru in jocul ei si o imit. Zambeste cu gura pana la urechi, fara zgomot. Rad si eu catre ea. Isi ia obrajii intre manute si se preface ingrijorata. Fac si ... [mai mult]

  Uneori pasii te poarta spre o tinta nebanuita, dupa o logica stranie, dar care odata surprinsa te copleseste cu rostul ei desprins din inefabil. Cam asa ne-au purtat pe noi pasii spre acea manastire din valea Prahovei. Pornisem, un grup vesel si vioi sa cutreieram aiurea, profitand de vremea buna. Cum-necum ne trezim ajunsi la poarta lacasului unde suntem putin stanjeniti. Parca nu avem nici ... [mai mult]

  Nu stiu altii cum sunt, dar eu, una, n-am inghitit niciodata politica. Promisiuni zornaitoare? Lasaaati, lasaaati, am mai vazut... Lingusiri prin presa? Exagerari ale vreunui trust media care tine in brate pe unul si numai pe unul (pe unul si pe ai lui desigur)... Cu toate acestea, imi calc cumva principiile - alea care zic sa nu ridici in slavi vreun politician - si exclam: domnule, Bucurestiul asta incepe, in sfarsit, sa arate a ... [mai mult]