Tags: vot, alegeri, basescu, liviu plesoianu
Vad ca, mai nou, se scrie pe puncte. Va recomand articolul lui Liviu Plesoianu. Este superb. Si trist de adevarat.
In ceea ce ma priveste, am avut cateva zile, cu acest 1 decembrie, in care am facut o introspectie serioasa. Am descoperit ca in afara de parinti si cativa prieteni, in ultimii 34 de ani nu prea m-a ajutat nimeni altcineva. Nici Iliescu, nici Constantinescu, nici Basescu. Si probabil ca nici Geoana. In consecinta, nu am cu cine sa votez duminica. Asta nu inseamna ca va indemn sa nu mergeti la vot. Doamne fereste! Votul este obligatoriu, ca o exprimare fireasca a datoriilor civice. Asa ca mergeti si votati ce va dicteaza constiinta.
In rest, prin tara totul e roz. Revolutia din 1989 se confisca in fiecare saptamana, guvernantii se lauda cu noi kilometri de autostrada. Aveti grija insa: daca forjati prea tare bolidul, s-ar putea sa iesiti de pe autostrada fara sa va dati seama. E ceva ce tine de distanta de franare raportata la lungimea autostrazii.
Ce sa votez? Mogulii? Prefer sa lucrez pentru ei decat sa-i votez, sincer sa fiu:-) Sa votez ca vreau tara inapoi? Nu, multumesc. Chiar nu vreau tara inapoi. Bucata mea de tara a fost intotdeauna la locul ei. In inima.
Oameni buni. Nimeni nu va face pentru noi mai mult decat putem noi-insine. Nimeni nu o sa adune gunoaiele pe care le aruncam din masina pe autostrada. Nimeni nu o sa ne inchida gura atunci cand ne injuram la semafor. Nimeni nu o sa ne inchida casetofoanele atunci cand ascultam muzica la maximum intr-un apartament ai carui pereti sunt ca de mucava... Nimeni. Asta vine din noi.
Ca e bine sa fie un presedinte, un Guvern care sa dea o anumita linie? Care sa faca politica interna si internationala a acestei tari? Total de acord. Dar nu si daca pretul platit pentru asta e chiar... tara.
Aici un alegator dezamagit. Dau legatura celor mai optimisti.
P.S. Am vazut si cum arata noua clasa politica, formata din oameni tineri. Am vazut. Si m-am speriat.
Florin Campeanu
