Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

e-@altfel Romania
Acasa | Luni - Ziua Cuvantului | Marti - Ziua Actiunii | Miercuri - Ziua Organizarii | Joi - Ziua Armoniei | Vineri - Ziua Memoriei | Contact
 
Site afiliat Manager.ro
 



Tags: intalnire, copii, bucuresti, canicula, pasajul Vilacrosse

Ora 22.15, sambata seara.

Aproape 3 zile consecutiv temperaturile au depasit 40 de grade. Toata ziua m-am invartit prin casa; mai bagam aspiratorul, mai faceam un dus, mai stergeam praful, iar faceam un dus, pana le-am pierdut sirul. Colac peste pupaza am avut si proasta inspiratie sa gatesc ceva si cred ca in bucatarie temperatura depasise de mult 50 de grade.

Cu chiu cu vai s-a dus ziua. A venit seara. Ies pe balcon sa verific starea vremii. Tot cald. Ma gandesc ce sa mai fac. Butonez televizorul si prind un episod din "Friends". Cand se termina este deja 10 seara. Ok, m-am decis. Ies in oras. Ma asteapta cativa prieteni in pasajul Vilacrosse. In 15 minute sunt gata, in alte 15 sunt in autobuz. Cred ca este ultimul, ma gandesc. Stiu ca de obicei, ultimul pleaca de la capat la 22.20 si este deja 22.30. Imi spun ca am avut noroc.

Pe scaunul din fata mea sta Andrei. Are 4 ani si 8 luni si n-are pic de stare. Se intoarce de la bunica, impreuna cu parintii sai. Ne imprietenim imediat. Ii plac toate filmele de desene animate si s-ar uita la ele toate ziua fara intrerupere. Ii mai place sa coloreze. Imi arata incantat o carte de colorat pe care i-a daruit-o bunica.


Ma arat interesata, desi, sincera sa fiu, niciodata nu mi-au placut robotii.
Il intreb cine este pe tricoul lui si imi raspunde triumfator: "Ben 10"! Noroc ca aflasem acum cateva saptamani, intamplator, ca este un personaj de desene animate. Surad, mandra ca sunt in cunostinta de cauza. Nimic nu este intamplator, nu?

Urmeaza statia Razoare, unde Andrei trebuie sa coboare. Mama il indeamna sa-mi spuna pa, insa Andrei nu se multumeste cu atat. Ma intreaba: "Ne vedem maine?". Ii raspund ca da, sigur. Il intreb unde. "Aici la ora 1." Si tatal completeaza: "pe strada sperantei la parter".

Radem cu totii; ne luam la revedere cu urari din belsug. Imi face cu mana de pe trotuar. Cine stie, poate ne mai intalnim. La urma urmei, nimic nu este intamplator!


Adina Vasile


Porniti ACUM eco-afacerea momentului:

cultivarea plantelor medicinale!


 

Comentarii articol
Postat de: Un cititor
  Eu deduc din acest articol ca autoarea este insarcinata:-)
2009-08-06 12:24:25

Va rugam introduceti corect toate campurile!

 
Adauga intrebare/comentariu
Numele dvs:
Email:
 
Va rugam introduceti rezultatul adunarii alaturate:



RSS 2.0 - http://alt-fel.ro/ Flux RSS | Ajutor
Acasa | Luni - Ziua Cuvantului | Marti - Ziua Actiunii | Miercuri - Ziua Organizarii | Joi - Ziua Armoniei | Vineri - Ziua Memoriei | Contact
SATI