Tags: pablo neruda, carturesti, nobel, carti
Marturisesc ca am trait este un volum complex, al intrebarilor și raspunsurilor despre sine, o radiografie a unei vieti și a unei epoci tumultuoase. Poetul Neruda e dublat de diplomatul Neruda (consul in Asia si Spania, iar mai tarziu ambasador la Paris), de politicianul Neruda (in 1945 devine senator al provinciilor Tarapac si Antofagasta), de exilatul Neruda (intre 1948 si 1952 traieste departe de Chile, pe vremea presedintelui Gonzlez Videla) si mai ales de prietenul Neruda (nume celebre ii sunt prieteni apropiati: Federico Garca Lorca, Ramn Gmez de la Serna, Miguel Hernndez, Nicols Guilln, Jorge Amado, Pablo Picasso, Diego Rivera s.a.). Volumul reflecta, dupa cum marturiseste autorul, nu doar amintirile memorialistului, care impresioneaza prin limpezimea detaliilor, ci si amintirile poetului, cu a lor galerie de fantome bantuite de luminile si umbrele timpului sau.
Neruda ii dezvaluie cititorului in Marturisesc ca am trait intreaga sa viata, din copilarie pana la ultimele clipe: ploile nesfarsite din Araucania natala, studentia din Santiago de Chile și primele articole militante, tineretea traita in locuri exotice și indepartate, fiind numit de foarte tanar consul in regiuni precum Rangoon, Ceylon sau Singapore, activitatea poetica intensa și prietenia legata cu mari creatori ai secolului XX. Sunt evocate atat clipele fericite editarea primei carti, caștigarea Premiului Nobel , cat și episoadele dramatice, precum Razboiul Civil din Spania sau cel de-al Doilea Razboi Mondial, perioadele dictaturii chiliene din cauza carora poetul a fost nevoit sa se ascunda și sa fuga din tara, moartea tragica a lui Salvador Allende.
Pablo Neruda , pe numele sau adevarat Ricardo Elicer Neftal Reyes Basoalto, s-a nascut in 1904 la Parral, dar și-a petrecut copilaria in Temuco, un orașel feroviar de a carui amintire se va simti intotdeauna legat. Pablo Neruda și-a descoperit de foarte tanar talentul literar, primul sau volum de versuri fiind publicat pe bani proprii in 1923, cand poetul avea 19 ani. In paralel cu scrisul, Neruda a fost extrem de implicat in viata sociala a tarii sale, incepand de foarte devreme o cariera diplomatica a fost consul al Chile in India, Singapore, Birmania, Spania, Franta , continuata cu functia de senator și candidatura la președintie din partea Partidului Comunist, in care s-a inscris in 1945.
Recunoașterea internationala a poetului Neruda a culminat in 1971 prin acordarea Premiului Nobel pentru Literatura. Motivatia Academiei Suedeze este cat se poate de elocventa in acest sens: pentru opera lui, care, cu suflul unei forte elementare, da viata destinului si viselor unui intreg continent.
Pablo Neruda a murit doi ani mai tarziu, in Santiago de Chile, dupa instaurarea dictaturii militare a generalului Pinochet. Scriitorul chilian Jorge Edwards afirma: "metaforic vorbind, Pablo s-a imbolnavit o data cu tara si s-a stins din viata o data cu instaurarea tiraniei."
CINE MOARE?
de PabloNeruda
Moare cate putin cine se transforma in
sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune
un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci
cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea;
cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi...
