Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

e-@altfel Romania
Acasa | Luni - Ziua Cuvantului | Marti - Ziua Actiunii | Miercuri - Ziua Organizarii | Joi - Ziua Armoniei | Vineri - Ziua Memoriei | Contact
 
Site afiliat Manager.ro
 


La Piata Sudului, in (foste) campii, in fata mall-ului, pungi scanteie luuungi in soare, portofele se-ntind in vant... Si vuind ca vijelia si ca ropotul de grindini, mall-ul inconjurandu-l, vin (potentiali) clienti de pretutindeni. Cand s-au deschis usile centrului comercial, s-au napustit mai ceva ca ienicerii si spahii, puii de daci si de romani toti aflati... in criza si in... crize de nervi dupa chilipiruri.

Si in tari considerate civilizate, asalturile asupra unor magazine noi sau al celor vechi cu promotii noi, sunt prilej de amuzament pentru cine sta pe bara si de analiza de caractere pentru psihologi. La noi, dupa niste palide tentative, nu s-a mers inca atat de departe incat sa se organizeze vanzari de genul intri in magazin in pielea goala si te intolesti (cu reduceri de 80-90 la suta) din cap pana-n picioare. Dar, din pacate, la noi a ramas moda lui "a se da". Pe vremea lui Ceausescu, bine se zicea ca "noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc". Din aceeasi cauza, omu' nu avea constiinta ca el cumpara ceva si intreba un statator la coada "ce se da (aici)?" Nu se cumpara ci se... dadea. Acum, cand nu se mai da ci se cumpara pe bune, dupa puterea fiecaruia, unii au pastrat mentalitatea lui se da. Care, la mall, mai functioneaza numai cand vine vorba de flecustete.  

Statisticile arata ca numai un mic procent din cei care trec pragul unui centru comercial cumpara ceva. Fie ca nu au bani, fie ca prospecteaza "piata" pentru viitoare achizitii, fie ca se plictisesc acasa, ceilalti, adica restul - de fapt grosul - se duc ca sa caste gura. Iar proaspata inaugurare a intartit cu prisosinta adevarul statistic. Putini vizitatori au devenit si cumparatori. Restul s-au limitat la a tabari pe manunchiurile de baloane colorate (care ofereau reduceri de 20 la suta la nici ei nu stiau ce) ce pluteau in aerul... mercantil. Nici amerindienii nu se bateau pe pietricelele colorate cum s-au batut unii cetateni pe baloane. Ziceai ca de gabjirea acelor baloanele depinde ziua de maine. Ziceai ca acele baloane contineau... ultimele guri de oxigen din aceasta lume, cand, de fapt, teapa, ele erau umplute cu heliu...

Daca o imagine face cat o mie de cuvinte, zecile de imagini in care mii de bucuresteni asteapta... infrigurati (la propriu si la figurat) deschiderea unui centru comercial fac de vreo cinci ori mai mult. Cat despre felul in care ei au asediat centrul comercial care le-a intrat in vocabular, creier si sange, sub denumirea de mall, psihologii si nu numai ei au scris si mai au de scris tratate intregi.

Nu se stie ce cifra de afaceri va avea centrul comercial, nu se stie cati lei ii vor intra, lunar, in casele de marcat. Cert este ca imaginile cu deschiderea fac milioane... de cuvinte...