Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

e-@altfel Romania
Acasa | Luni - Ziua Cuvantului | Marti - Ziua Actiunii | Miercuri - Ziua Organizarii | Joi - Ziua Armoniei | Vineri - Ziua Memoriei | Contact
 
Site afiliat Manager.ro
 



Tags: bucuresti, platouas, ospatar, restaurant

N-am ce sa mai zic: m-a lovit blestemul platouasului! Am ras ce am ras si am dat in plans. Ma duc miercuri la un mic bistro peste drum de birou sa mananc de pranz. M-a insotit un coleg. Cerem o ciorba de pui si un felul doi, ceva cabanosi cu piure. Ospatarul, amabil ca intotdeauna (il stim de 3 ani). Vine ciorba, luam doua-trei linguri si ne uitam unul la altul.

"Nu ti se pare ca are un gust ciudat?". "Ba da!". Si ne oprim din mancat. Chemam ospatarul si ii spunem sa ia ciorbele. "Nu va plac?". "Pai nu sunt ca acelea de le stim noi de atata vreme!". "Lasati ca intreb la bucatarie!". Si pleaca. Da, da, o sa intrebe..., ne gandim atacand felul doi. Bun, de altfel.


Culmea, vine raspunsul: "a pus bucatarul mai multa sare de lamaie si de aia are acest gust, mai acru!". OK, acceptam explicatia si cerem nota de plata. De pe nota, surpriza: erau taiate ciorbele! Exceptional, deci Romania e altfel. Am multumit frumos si am plecat.

Ajung acasa, seara, mai scriu ceva si ma bag in pat. Ma uit la un meci al Braziliei si incerc sa adorm. Nu ai cum sa adormi pe meciurile Braziliei, din pacate. Pe la miezul noptii atipesc. Ma trezesc la 01.00. Ciorba isi cerea drepturile... Am stat in baie pana la 06.00 dimineata, am citit doua carti!

Ieri m-am simtit groaznic. Nu stiu cum sa gandesc: sa ma bucur ca am putut citi 2 carti intr-o noapte (carticele de afaceri, nu romane de Tolstoi) sau sa fiu dezamagit ca n-am dormit deloc. Dimineata, la 06.30, am plecat la Ambasada Americii. Despre cum se ia viza si cum e in America, luni. Sper sa pot scrie un editorial de langa Casa Alba! Daca nu, va las pe mana lui Liviu Plesoianu.