Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

e-@altfel Romania
Acasa | Luni - Ziua Cuvantului | Marti - Ziua Actiunii | Miercuri - Ziua Organizarii | Joi - Ziua Armoniei | Vineri - Ziua Memoriei | Contact
 
Site afiliat Manager.ro
 



Tags: Romania, radio, cultura generala

Cand mergi cu masina si descoperi ca CD-ul a ramas blocat in bijuteria tehnica pe care ai aruncat milioane bune, n-ai ce face si dai pe radio. Dar, daca esti in munti, ai sanse reduse sa prinzi vreun FM mai vioi. Asa ca te consolezi cu batranul (dar interesantul Radio Romania). Duminica am nimerit pe Radio Romania Cultural si nu am schimbat postul vreo doua ore. Nu ca as fi mare om de cultura, ci pentru ca emisiunea, celebra "Cine stie, castiga!", mi-a tinut treaza curiozitatea.

Poate va intrebati: "cine mai suna in Romania sa participe la o emisiune de cultura?". Ei bine, si eu am crezut, initial, ca moderatoarea va incepe un monolog trist, plictisitor. Nici vorba! Sunau romanii mai ceva ca la emisiunile acelea stupide din miez de noapte, unde trebuie sa ghicesti cuvantul. Si, culmea!, stiau raspunsurile la intrebari grele, dar grele de tot, din istorie, literatura, geografie sau mitologie greaca.

Am ascultat multe voci si am incercat sa-mi figurez, in minte, chipurile celor ce sunau. O doamna mi-a atras insa atentia, in mod special. Cu o voce de batranica ce sta singura la bloc, vizitata cand e posibil de copii si nepoti, a sunat doamna Filipescu. Era o cunostinta mai veche a moderatoarei, pentru ca s-au pupat... radiofonic. "Ce mai faceti, doamna Filipescu?". "Multumesc, bine, doamna X". Si cand ma pregateam sa schimb pe alt post (sau, mai bine zis, pe CD-ul blocat), moderatoarea o abordeaza direct pe doamna Filipescu: "Din ce domeniu sa fie prima intrebare?". "Din istorie" raspunde venerabila doamna, cu un vadit efort in glas. Dar cu o cultura care ne-a impresionat pe toti cei 4 din masina. A raspuns pe nerasuflate la 3 intrebari grele, una din istorie, una din arta si alta din literatura de-am ramas cu gura cascata, mai sa scap volanul din maini! Si s-a calificat in semifinale.

In semifinale, madam Filipescu a dat peste doua colege... de cultura mai tinere care s-au miscat mai bine. Si doamna mea a ramas cu un premiu de consolare, o carte pe care sunt sigur ca o va devora cu mare placere. Dupa ce s-a incheiat concursul (a castigat o doamna din Sibiu, ca tot e la anul capitala culturala a Europei), am cugetat o secunda la intelectualii nostri. Care stau ascunsi prin garsoniere si mansarde, care citesc din greu, se uita pe Arte sau Discovery si savureaza un film din 1950 pe TVR Cultural. Oricat de greu ar fi de crezut, specia rezista, desi pare, uneori, pe cale de disparitie. Jos palaria, doamna Filipescu! Sau, ca sa ma dau erudit: chapeau bas!

Nu uitati ca Romania este (si) altfel!