Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

e-@altfel Romania
Acasa | Luni - Ziua Cuvantului | Marti - Ziua Actiunii | Miercuri - Ziua Organizarii | Joi - Ziua Armoniei | Vineri - Ziua Memoriei | Contact
 
Site afiliat Manager.ro
 



Tags: castane, copii, parcul carol, femei

Este o perioada foarte amuzanta a anului. S-au uscat "bombitele" in care stau castanele. Si cad. Toate parcurile sunt pline de castane.

Ieri am iesit la o plimbare si am avut o bucurie de zile mari. Si-au luat copiii bicicletele si - vrrrr! - ne-am dus in Parcul Carol. Noi, parintii (vai, steaua noastra) am fi ales de departe un somn de 12 ore in locul acestei experiente, dar in viata nu alegi tu totdeauna.

Si, bun, asta e, mergem in parc. La un moment "t" ne depaseste o doamna dupa care intorc capul toti cei trei barbati ai mei (40, 7 si 6 ani). Lasa in urma un parfum a la Galeriile Lafayette. Tocuri, haine fine, ce sa mai... Eu - verde de invidie, ca orice femeie. Ea isi deschide geanta uriasa, colorata si lucioasa, isi extrage pachetul de tigari, o culege pe ultima si arunca magistral pachetul gol, dupa ce il mototoleste cu gratie.

Ai mei (doi dintre ei, ca al treilea e inca fascinat) isi amintesc ca au mama, se-ntorc brusc la mine si ma-ntreaba (tare, foarte tare): "Mami, nu e frumos sa arunci pe jos, nu-i asa? Ai vazut ce-a facut doamnaaa?" Regina parcului intoarce capul cu dispret, sa vada de unde vine grosolania asta, nu se uita unde calca si... Razbunare divina! Ii aluneca piciorul printre castane si - zbang! - intr-o secunda e jos.

Sunt in adidasi si in blugi. Cum ma straduiesc sa gandesc si sa actionez ECO de ceva timp, imi propun ca de maine sa trec din nou o vreme pe tocuri si fuste. Probabil pentru copiii mei voi fi femeia perfecta!


Liliana Grigore



Revista de Contabilitate Actual

Schimbarea pe care trebuie sa o faci!